De ce?

Foto: Rotorhead

Pentru ca fiecare dintre noi are o slabiciune bine camuflata. Iar a mea e mancarea.Departe de mine gandul ca as fi unicat.

Pentru ca facem parte dintr-o familie, dintr-un neam, dintr-o specie de gurmanzi si pentru ca zilnic suntem supusi feluritelor tentatii culinare.

Cu certitudine indemnul “mananca tot din farfurie!”nu va e strain. Ei bine, asa incepe totul. Sa n-o suparam pe mama, care s-a trudit saraca sa ne puna in fata ce ne pofteste inimioara. Sa n-o refuzam pe matusa, pe bunica, pe vecina, cu care nu ne-am mai vazut de ceva vreme si care ne ispiteste cu bunatati. Pentru ca facem parte dintr-un neam care identifica bunastarea cu ospatul. Pentru ca in mentalitatea neamului nostru romanesc “masa bogata, plina” reprezinta un statut social.

Sondand si mai in adancime geneza, nu putem sa ignoram faptul ca omenirea a trecut prin perioade in care era privata de hrana. Drept urmare in momentul in care avea la dispozitie resurse alimentare, se grabea sa consume tot, din teama exacerbata de a nu suferi din nou din lipsa lor.

Avem deci urmatoarele premise: familii care se grabesc sa ne faca poftele, neam romanesc unde pranzurile imbelsugate reliefeaza statutul social si teama de a nu suferi din pricina foametei ce si-a pus amprenta pe matricea noastra genetica. La care se adauga si tentatiile zilnice de la colt de strada.

Clar, suntem sclavii propriilor noastre papile gustative…!

Adauga o intrebare noua si vei primi un raspuns in cel mai scurt timp